Civilizaţia indiană posedă un sistem social foarte complex. Ierarhia castelor conduce la excluderea unei categorii numită “cei de neatins”. Dar, care este originea istorică a acestei categorii? Cine sunt cei de neatins?

Castele

Ce este o castă? Este un grup al cărui membri posedă, de la naşterea lor, caracteristici şi obligaţii comune. Faptul fundamental este deci moştenirea de apartenenţă de castă. Un individ nu poate în nici un caz să treacă de la o castă la alta, cel puţin în cursul vieţii sale terestre.

Ierarhia între caste este strictă. În ordin crescător de la demnitate vin patru mari categorii: shudra, vaishya, kshatriya şi brahman. Fiecare categorie impune membrilor săi obligaţii şi interdicţii: căsătorie în interiorul unei caste; reguli alimentare sau machiaj particular. Fiecare categorie este spartă în zeci, sute de sub-caste sau varietăţi regionale.

Cei de neatins şi sistemul castelor

“Cei de neatins” desemnează, prin definiţie, pe cel care nu poate fi atins, adică un om care este atât de nedemn şi de impur încât riscă de a murdări pe oricine. Toţi cei de neatins sunt obiectul sancţiunilor degradante. Ei trebuie să trăiască departe de sate. Nu pot să posedeze alte bunuri decât animale domestice. Nu pot să poarte haine luate de pe cadavre.

A circula noaptea în oraş este strict interzis. Ei sunt excluşi de a folosi apa din puţurile satelor căci ar putea infesta apa. Nu pot să împartă mâncarea cu alte caste, nici să o servească sau să o pregătească. Lor le sunt rezervate muncile cele mai grele şi degradante, care te-ar putea murdări.

Castele din India

Cele patru principale caste au de asemenea funcţiile lor specifice şi exclusive. Dar când s-a născut sistemul castelor? Textele vechi prezintă astfel originea mitică a lumii:

Zeii au jertfit un imens corp cosmic, construit după imaginea corpului uman şi l-au dezmembrat. Din gură, s-au născut brahmanii, ordinul spiritual cel mai elevat, care singur are acces la cunoaşterea metafizică, la înţelegerea ritualurilor şi a textelor sacre. Din braţe s-a născut kshatriya, războinicii şi prinţii. Din coapse s-a născut vaisha care sunt ţăranii, artizanii sau comercianţii. Picioarele au dat naştere la shudra, cel mai de jos dintre rangurile sociale, cel al slugilor şi servitorilor.

Este deci vorba de crearea unei ierarhii sociale fondată pe funcţii îndeplinite de fiecare categorie. Găsim de asemenea ierarhia indo – europeană unde sunt net separaţi preoţii, luptătorii şi producătorii.

Copil în afara castei sau “de neatins”

Civilizaţia indiană s-a format începând cu invazia, către 1500 – 1000 î.e.n., a câmpiilor Indusabei şi Gangelui de popoarele de sorginte indo – europeană venite de pe platourile iraniene. Populaţia originală din sub-continentul indian, numită dravidiană, a cunoscut o civilizaţie avansată. Dar, dravidienii au fost învinşi şi supuşi de către invadatori. Ei au format atunci al patrulea rang social, cu funcţie domestică, în timp ce invadatorii s-au organizat într-un mod tripartit.

În acest timp, o fracţiune a populaţiei dravidiene a refuzat să se supună. Ea a fost considerată ca periculoasă şi a fost respinsă. Puţin câte puţin, din ea s-a format a cincea grupă din care descind cei de neatins.

 

Religia instigatoare a castelor

Ipoteza unei invazii brutale care ar fi exclus populaţia locală este puţin probabilă. Desigur, învingătorii şi-au impus condiţiile dar avut loc un amestec între cele două culturi şi cele două populaţii.

Crearea castelor pare să fie înainte de toate de natură religioasă. Valorile hindusismului propagate prin brahmani fac ca naşterea unor individ într-o castă să nu se datoreze niciodată hazardului. Ea rezultă din armonia ordinii cosmice şi din demnitatea vieţilor sale anterioare. Dacă se acceptă această ordine şi dacă se îndeplinesc ritualurile adaptate rangului său social, individual poate spera să se reîncarneze la un nivel superior. Nu se ştie însă când s-au generalizat în India aceste valori brahmanice.

 

Cei de neatins astăzi

India modernă nu recunoaşte constituţional existenţa castelor. Totuşi, ele continuă să influenţeze mentalităţile şi comportamentele oamenilor.

Constituţia din 1950 a înlocuit termenul “de neatins” prin “harijan”, adică poporul lui Dumnezeu. Excluderea se poate observa cu precădere în domeniul economic. Cei de neatins constituie clasele cele mai sărace: ţărani fără pământ, zilieri, şomeri etc. Au existat mai multe revolte ale acestor oameni, însă ele au fost reprimate, sever de către armata construită în majoritate din Kohatriya.

Constatarea acestui statut umilitor a luat recent forme religioase cu convertirile masive la buddhism şi la islam, ceea ce riscă să destabilizeze social India, predominantă de religie hindusă.

În 1995, un de neatins pe nume Mayavatia a fost ales în fruntea unui stat, Uttar Pradesh. În iulie 1997, Rocheril Raman Narayanan, provenind din casta celor de neatins, a fost ales la 75 de ani preşedinte. Acest post este onorific însă această alegere a reprezentat un simbol foarte puternic într-o ţară unde chestiunea raporturilor între caste nu a fost niciodată reglementată într-un mod satisfăctor.